2010-02-08/08:55 Sectorul agrar a înregistrat de la an la an rezultate diferite, acestea fiind de cele mai multe ori în dependenţă directă de condiţiile climaterice. Este limpede că instituţiile care gestionează acest domeniu – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), în primul rând, trebuie să depună eforturi pentru a reduce la minimum această dependenţă, iar asta ar însemna că pâine se face inclusiv în deficit de precipitaţii, legumele se vând nu doar vara, ci şi iarna, strugurii de asemenea. De cele mai multe ori, producătorul agricol nu are nici mijloacele, şi nici voinţa necesară pentru a face acest efort, situaţie în care Ministerul, prin politicile pe care le promovează, trebuie să dirijeze procesele de reformare.

Noul ministru Valeriu Cosarciuc a anunţat chiar de la primele contacte cu presa reforme îndrăzneţe în domeniu. Cei care aşteptau aceste reforme au aplaudat, iar o altă parte a tăcut aşteptând să vadă dacă ceea ce spune Cosarciuc e şi ceea ce va face Cosarciuc.

Schimbările au, totuşi, o motivaţie şi ele pornesc de la o stare de lucruri care, uneori, ar putea ţine şi de interesul organelor de anchetă. Citim în Raportul Curţii de Conturi privind gestionarea finanţelor publice alocate de MAIE unor instituţii subordonate în anul 2008. După ce a verificat subvenţiile acordate societăţilor „Lavmar-AGRO” – 1 mln lei, şi „Expodil” - 1,1 mln lei, Curtea a constatat că, potrivit documentelor de constituire, „în calitate de directori şi fondatori figurează unele şi aceleaşi persoane (Gh. Marinov, A. Petrachi şi M. Murtazaliev)”. „Pentru utilajul frigorific în valoare de 1,7 milioane de lei, procurat în anul 2008 de „Lavmar-AGRO”, aceasta a beneficiat de subvenţii în valoare de 0,3 mln lei. Conform informaţiei din baza de date a Serviciului Fiscal, în aceeaşi zi, prin intermediul altei firme, pentru acest utilaj, a fost eliberată o factură fiscală întreprinderii „Expodil”, care, de asemenea, prezentând-o ministerului, a solicitat subvenţii în aceeaşi sumă. Astfel, pentru unul şi acelaşi utilaj au beneficiat de subvenţii ambele întreprinderi. Ulterior, folosind o altă schemă de circulaţie a facturilor fiscale, aceste întreprinderi repetat au prezentat ministerului facturi fiscale pentru subvenţionarea aceluiaşi utilaj, pentru care ambele au primit neîntemeiat subvenţii în sumă de 1,2 mln lei.”

Cazul întruneşte elemente de fraudă. În acelaşi timp, frauda nu este singurul motiv sau motivul de bază din care se solicită aplicarea unui nou mecanism de subvenţionare. Se doreşte includerea în lista beneficiarilor de subvenţii a unei categorii extinse de producători agricoli discriminaţi anterior, iar aceştia sunt, în primul rând, producătorii mici şi mijlocii. Există mulţi producători care fac agricultură de 10-15 ani fără însă să beneficieze de vreun leu din partea bugetului. Pe de altă parte, alţi producători primesc anual subvenţii. La vânzarea producţiei, însă, preţurile sunt aceleaşi, chiar dacă costurile sunt suportate în mod diferit. Statisticilee arată că întreprinderilor mici şi mijlocii le-a revenit circa 13 la sută din totalul subvenţiilor, deşi anume ele sunt cele care produc cea mai mare parte de legume, fructe, cu mici excepţii, în viticultură, alte culturi, producătorii corporativii orientându-se în special spre culturile de câmp.

Mihai Suvac, şef de direcţie la MAIA, spunea în cadrul unui seminar în probleme de subvenţionare, referindu-se la prevederile proiectului de „Regulament privind modul de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli”, că autorii documentului au recurs prevederi care fac obligatorii concursurile de proiecte şi plafonarea sumelor care pot fi solicitate. Potrivit lui, noua prevedere este dictată de nevoia de a li se atribui subvenţiilor o cât mai mare acoperire. Evident, pentru ofertanţii tradiţionali, plafonarea înseamnă reducere, iar reducerea de când e lumea este o schimbare care provoacă durere. De aici şi indignarea marilor producători, indignare care putea fi intuită încă de la scrierea primei litere din Regulament. Cu toate acestea, spune Suvac, proiectul a fost supus unor dezbateri active, la această oră avându-se deja avize ale ministerului Finanţelor, ministerului Economiei, organizaţiilor nonguvernamentale. Acelaşi şef de direcţie constată un plus de transparenţă în întreg procesul de subvenţionare.

De altfel, transparenţa nu e dorită chiar de toată lumea. S-au auzit obiecţii vis-a-vis de capacităţile pe care trebuie să le demonstreze un ofertant, inclusiv la capitolul cunoştinţe în domeniu. NU este clar: de ce ar trebui să-i deranjeze pe viorişti cerinţa ca ei să aducă dovada că pot cânta la vioară?

Cât priveşte concursul de proiecte, prevederea nu are la bază doar banii. Revenindu-ne însă la constatările Curţii de Conturi, subvenţionarea anterioară prin concurs a proiectelor ar fi scos la iveală frauda chiar de la etapa iniţială.

Regulamentul nu a fost elaborat cu uşile închise. Asemenea intervenţii nu se fac fără a solicita opinii ale diferitelor cercuri, inclusiv opinia fermierilor. Aceştia salută MAIE de a subvenţiona creditarea în agricultură. Vasile Mîrzenco, preşedintele Federaţiei naţionale a fermierilor, susţine intervenţia statului în procesul de creditare a agriculturii, iar cele 20 la sută prin care statul participă, practic, reduc la zero dobânzile bancare. Anume dobânzile îi ţineau pe producătorii agricoli departe de bănci. Despre plafonare, Vasile Mîrzenco afirmă că nu ar fi rău ca acest plafon să fie mai ridicat, dar nu se poate face nimic fără a ţine cont de timpurile şi de condiţiile în care activezi. „Nu trebuie să se înţeleagă că acum se dă preferinţă întreprinderilor mici şi mijlocii în defavoarea întreprinderilor corporative, spune Mîrzenco. Aceasta ar însemna să fim aruncaţi într-o altă extremă. Cu toate acestea pentru Republica Moldova întreprinderile mici şi mijlocii anunţă un model de gestionare şi de organizare a agriculturii în viitor, motiv din care ele trebuie sprijinite să atingă performanţe cantitative şi calitative de nivel mult superior.”

Este nedrept să se creadă că absolut toţi producătorii mari dezaprobă punerea colegilor din domeniu pe picior de egalitate cât priveşte accesul la sprijinul bugetar.

Nicolae Coteţ, directorul întreprinderii „ProtComAgro” din sudul Moldovei, spune că, deşi firma pe care o conduce este destul de mare ca potenţial aflat în gestionare, „ţi se rupe inima când vezi cu ce mijloace fac agricultură fermierii mici. Personal, îi ajut pe mulţi, oferindu-le mai ales asistenţă mecanizată, dar statul nu va înregistra succese dacă se va miza că eu sau un alt producător le va ara câmpurile, le va recolta porumbul la prezuri mai ieftine. E nevoie de o politică clar orientată în sprijinul acestei categorii de producători.”

Actuala stare de lucruri din agricultură, mai cu seamă cât priveşte subvenţionarea producătorilor agricoli, are destule similitudini în viaţa noastră cea de toate zilele. Dacă pe o tablă de şah ar fi lăsate doar piesele încoronate, partida ar fi pierdută în doar două mişcări. Pionii, mărunţi cum sunt, fără mantii şi fără coroană, asigură, însă, victoria. Unde mai pui, că un pion bine sprijinit de restul pieselor, se poate transforma uşor în regină. Da, un pion. 

•   ministrul agriculturii valeriu cosarciu.jpg (27 KB)

• Ziua Naţională a Vinului a fost pornită
• Modificări în procedura de exportare a mărfurilor din regiunea transnistreană
• Farmaco lansează noi medicamente pe piaţă
• Executivul pledează pentru ratificarea Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii
• Cursul valutar oficial la data de 09.09.2010